oaştele sfinţilor necunoscuţi ne amintesc faptul că mulţi din cei ajunşi în Împărăţia lui Dumnezeu nu sunt ştiuţi şi de oameni, căci tocmai smerenia care i-a mântuit i-a făcut să fugă de "slava acestei lumi deşarte". Noi nu le cunoaştem numele, dar acestea sunt deja scrise în Cartea Vieţii, pomeniţi fiind ei în Împărăţia Cerurilor. Nu ştim care au fost numele acestor sfinţi, dar ştim cu siguranţă că au avut o viaţă închinată iubirii de Dumnezeu şi de oameni, blândeţii şi milosteniei, căci doar aşa poţi pătrunde prin "poarta îngustă" ce duce la fericirea veşnică. Rămăşiţele sfintelor lor moaşte sunt dovada de netăgăduit, sunt mărturia vie a vieţii lor sfinte, a împreună lucrurii lor cu harul dumnezeiesc, ce le-a mântuit trupurile devenite nestricăcioase, şi sufletele ajunse de-a dreapta Tatălui.