cesta a trăit pe vremea împăratului Licinius (308-321), trăgându-se cu neamul din Evhaita. Şi, fiind un general viteaz - numele de Stratilat arată că era un mare conducător de oaste -, împăratul îi încredinţase cârmuirea cetăţii Heracleea, lângă Marea Neagră. Şi întrecea Sfântul pe mulţi, cu podoaba sufletului, cu frumuseţea trupului şi cu puterea cuvântului şi mulţi căutau să-l aibă prieten. Până şi Licinius împăratul dorea să-l întâlnească, măcar că auzise că este creştin. Auzind însă că acest dregător al său, nu numai că s-a îndepărtat de cinstirea zeilor, dar se ostenea şi cu propovăduirea credinţei în Hristos, şi îndeamnă, pe toţi, să se lepede de închinarea idolilor, împăratul hotărî să-l cerceteze el însuşi şi, de nu se va întoarce, cu înfricoşătoare moarte să-l piardă.

mers, deci, în Heracleea împăratul şi, la cererea Sfântului Teodor, i-a dat acestuia îngăduinţa să ia idolii de aur acasă la el, spre a-i cinsti după datină. Dar, ducându-i acasă, Sfântul a sfărâmat idolii în bucăţi şi i-a împărţit la săraci. Iar dacă s-a făcut ziuă, Maxenţiu sutaşul a spus împăratului, că a văzut capul de aur al zeiţei celei mari, Artemida - zeiţa care fusese dată în ajun Sfântului Teodor - şi că acum era purtat de un sărac. Şi acesta, fiind întrebat, a mărturisit că, de la Teodor Stratilat l-a primit. Şi împăratul, auzind, de o faptă ca aceasta, a rămas mut de mânie. Deci, poruncind slujitorilor, Sfântul a fost prins şi adus înaintea sa. Şi, mărturisind el că toate cele spuse de sutaş sunt adevărate, Sfântul a fost osândit la chinuri grele. Şi a îndurat Sfântul Teodor, cu credinţă şi cu bărbăţie, toate chinurile; şi pătimind, neîncetat propovăduia credinţa în Hristos. Deci, împăratul, văzând că nu poate să-l întoarcă la zadarnica cinstire a idolilor, a poruncit să i se taie capul şi, astfel, s-a săvârşit în ziua de 8 februarie. Iar sfintele lui moaşte au fost îngropate în cetetea de naştere, Evhaita, care apoi s-a numit Teodoropol, în cinstea Sfântului.

este multă vreme, în anul 1260, ele au fost duse la Veneţia, unde se află şi astăzi. Tot în Veneţia se află şi o statuie a Sfântului Teodor, aşezată pe un stâlp, din vestitat piaţă a Sfântului Marcu.

PROLOAGELE
Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova 1991, pag. 496