fânta Mânăstire Pissiota nu se găseşte retrasă în creierul munţilor, unde se-ajunge cu greu, dar nici nu e în centrul vreunui mare oraş. Aşa cum e, e bine, căci ctitorul a ştiut să o aşeze şi izolată în liniştea câmpiei (pentru a fi prilej de tihnită rugăciune şi pace lăuntrică), dar şi la "drumul mare", la intrarea-n sat, pentru a fi aproape de oameni, pentru ca cel ce trece pe aici, chiar de-i grăbit şi nu găseşte timp să intre şi s-aprindă o lumânare, măcar să se-nchine, să-şi facă cruce, văzându-şi mai departe de drum.

Poarta Mânăstirii Pissiota - detaliu

ici e Mânăstirea Pissiota: în liniştea câmpiei, în drumul oamenilor, departe de zgomotul oraşelor, dar aproape de oricui doreşte să-i treacă pragul. Până aici, în Comuna Poienarii Burchi, de la Bucureşti sunt 50 de km pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti (din Potigrafu, lateral stânga 9 km, drumul fiind tot asfaltat). De la Ploieşti, mai puţin, cam 30 de km. Iar pentru cel ce vine cu trenul, Gara Crivina e la doi paşi.

Biserica Mânăstirii - vedere dinspre sud-est

elerin sau turist, de unul singur, cu familia sau în vreun grup organizat, că vrei să te rogi Bunului Dumnezeu sau că eşti curios să vezi singura biserică ortodoxă din România cu arhitectură italiană - oricând poarta sfintei mânăstiri Pissiota îţi rămâne deschisă. Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, frumuseţea slujbelor, pictura şi arhitectura, muzeul mânăstirii - sunt doar câteva din pricinile pentru care oamenii vin şi re-vin la PISSIOTA.

Poziţia la nivel naţional

Harta împrejurimilor